PROVOCARI LA DIALOG

Work-shop-ul își propune ca, pornind de la lucrarea lui Timothy Walker ”Să predăm ca in Finlanda. 33 de strategii simple pentru lecții pline de bună dispoziție” să încercăm să găsim care ar putea fi abordările de succes pentru școala românească, cum am putea obține efecte asemănătoare celor finlandeze într-o lume diferită și ce rol îi revine profesorului, în acest context. Nu dorim să copiem modele, dorim să adaptăm modele la contextul nostru cultural și primul factor de schimbare îl reprezintă profesorul. Dar vrea el și poate el să-și asume acest rol? Vom încerca să aducem răspunsuri consistente, care ulterior să poată fi derivate în direcții de dezvoltare pentru formarea inițială și continuă a profesorilor.

Trăim într-o societate complicată și competitivă, în care avem nevoie mai mult decât oricând de educație. Încrederea în sine este o abilitate vitală pe care ajung să o dobândească cei care au experimentat încrederea în relațiile cu educatorii lor. Oare noi, dascălii, câtă încredere avem în noi și în educația pe care o oferim copiilor și tinerilor de azi? Elevii noștri au încredere în educația pe care le-o oferă școala? Ce spun experții în educație? Ce spun tinerii, părinții, profesorii despre încredere? Mass-media abundă în știri negative care lovesc puternic sistemul educațional, pe care îl reprezentăm. Sunt multe întrebări cu răspunsuri ambigue. Ne propunem să clarificăm împreună realitatea din licee și universități în privința încrederii în educație, pentru a găsi soluții practice, adaptate tinerilor de azi, care să ne sprijine în acest demers util, vital și fascinant.

Workshopul propune abordarea procesului de învățare din dublă perspectivă: a elevului și a profesorului. Învățarea vizibilă asigură identificarea clară a atributelor care fac vizibil progresul în învățare al elevilor precum și cunoașterea de către toți agenții educaționali a impactului pe care îl au asupra învățării. De asemenea, va fi abordat modul în care privim cunoașterea și înțelegerea și felul cum acționăm cu privire la învățarea elevului.

Vă mai aduceți de prima zi de școală? De emoțiile întâlnirii cu doamna învățătoare, cu noii colegi, cu abecedarul? Tranziția de la grădiniță la școală este un proces dinamic, complex și uneori de durată. Adaptarea copilului la cerințele școlii poate fi o provocare atât pentru noii școlari, pentru familiile acestora, dar și pentru cadrele didactice. Principalul scop al acestui work-shop este de a susține formarea și practica persoanelor implicate în tranziția de la grădiniță la școală – cadre didactice din învățământul preșcolar, din învățămntul primar, consilieri școlari. Work-shop-ul își propune prezentarea și experimentarea unor metode și tehnici de acțiune ce pot fi utilizate în lucrul cu copiii atât în procesul de consiliere școlară cât și la clasă.

În condițiile creșterii competiției școlare și a presiunii obiectivelor legate de performanță apare necesitatea acompanierii elevilor în direcția dezvoltării capacității lor de gestionare a școlarității. În acest sens coaching-ul școlar poate oferi pârghiile de acțiune atât la nivel individual, cât și la nivel de grup, care să ducă la depășirea unor dificultăți, atingerea unor obiective, dar și la optimizarea relațiilor interpersonale și creșterea coeziunii între membrii clasei. În cadrul acestui workshop vor fi discutate și experimentate modalități de lucru cu grupul clasă care să faciliteze dinamica de grup, dar și o mai bună autocunoaștere pentru fiecare membru al grupului.

Una din finalitățile procesului educațional într-o societate modernă ar trebui să fie și dezvoltarea spiritului civic. Din acest motiv, apropierea școlii de comunitate poate fi esențială nu doar pentru responsabilizarea tinerelor generații, ci și pentru conturarea unor perspective în care fiecare individ devine conștient de rolul pe care îl poate juca pentru starea de bine a comunității din care face parte. Ideea unor proiecte derulate de către studenți/elevi, respectiv cadre didactice, împreună cu diferite instituții sau organizații, va consolida, treptat, o cultură a participării, în care valorile primordiale vor fi cooperarea, solidaritatea, încrederea, iar, pe această bază, speranța în progresul social devine una realistă. Scopul acestui workshop este dezbaterea și problematizarea necesității derulării unor astfel de proiecte, precum și inventarierea unor posibile idei ce ar putea fi transpuse în practică.

Workshopul va cuprinde o scurtă analiză a prevederilor planurilor cadru pentru disciplina Istorie, urmată de dezbateri referitoare la importanța disciplinei pentru formarea competențelor sociale și civice sau a celei care vizează sensibilizarea și exprimarea culturală. Discuția despre structura programelor școlare pentru Istorie la nivelul liceului va completa analiza inițială, permițând profesorilor participanți să exprime puncte de vedere argumentate față de nevoia de a adapta numărul de ore de Istorie la liceu la filieră, profil și specializare dar și față de nevoia de a menține un nivel optim de cunoaștere și înțelegere a trecutului poporului român.

Prin tema propusă dorim să aducem în dezbatere necesitatea dobândirii/dezvoltării de abilități în zona comunicării publice. Vom încerca împreună să identificăm relevanța dimensiunilor verbală, nonverbală și paraverbală în diferite situații de prezentare și interacțiune, într-un context public, pentru a înțelege și transmite copiilor care sunt resorturile unui discurs reușit. Întrebările esențiale la care dorim să răspundem împreună cu participanții la workshop sunt: Cum ne învățam elevii să susțină o prezentare de succes? Dar să fie dezinvolți în fața unei camere video? Suntem noi înșine, în calitatea noastră de furnizori de conținut didactic, vorbitori persuasivi? Cum livrăm conținuturi aride într-o formă captivantă? Cum ne gestionăm emoțiile când trebuie să vorbim în fața camerei video sau a unei săli pline?

Workshop-ul propune o dezbatere deschisă asupra provocărilor actuale din învățământul pre-universitar și universitar, cu focalizare pe condițiile în care elevii iau deciziile privind traseul educațional/profesional la finalul liceului. O mare parte dintre elevi nu dețin informații complete și relevante despre ceea ce presupun studiile universitare și practicarea unei profesii. Consecința este reprezentată de dificultăți de adaptare la cerințele mediului academic și, ulterior, ale pieței muncii. Nevoia de formare continuă, învățarea pe tot parcursul vieții sunt realități pe care elevii trebuie să le internalizeze. O bună cooperare între preuniversitar, universitar și piața muncii poate contribui la asigurarea unei opțiuni educaționale/profesionale adecvate și la clarificarea problematicilor din cadrul acestui itinerar de dezvoltare personală și profesională a elevilor.

Workshop-ul propune promovarea ideii de tutorat, având ca scop realizarea învățării remediale. Valorificând tutoratul, profesorii pot desfășura programele de remediere, pentru a elimina decalajul dintre ceea ce știu și ceea ce se așteaptă să știe elevii. Valorificând tutoratul, activitățile remediale se pot desfășura prin diferențiere în clasă sau prin activitate pe grupuri mici, sub forma activităților suplimentare. De asemenea, tutorii pot crea programe educaționale individualizate cu un sprijin intensiv de remediere pentru a ajuta elevii să-și consolideze cunoștințele de bază în diferite discipline, să stăpânească metodele de învățare, să-și consolideze încrederea și să sporească eficacitatea învățării.